DSLR-ul şi Tableta

Tabletele sunt o excelentă completare pentru aparatele foto şi devin un accesoriu esenţial pentru fotografi.

Aici vom discuta doar una dintre aplicaţii, anume transferul imaginilor în tabletă în timp (aproape) real în timpul fotografierii, aşa numitul „tethered shooting”.

Este o tehnică pe cât de folositoare, pe atât de spectaculoasă:

  1. putem vedea foarte rapid imaginile realizate, pe un ecran semnificativ mai mare decât al aparatului
  2. putem impresiona fie persoana fotografiată, fie clientul 🙂
  3. dacă legăm tableta la un ecran mai mare sau la un proiector (iPad-urile pot face asta uşor), am putea proiecta aproape în timp real imaginile realizate la un eveniment.

De aici nu mai este mult până la:

  • prelucrăm sumar imaginile cele mai interesante (doar dacă este cazul)
  • le trimitem către prieteni, clienţi sau către reţelele de socializare în max. câteva minute de la realizarea lor.

Eu folosesc tehnicile descrise mai jos cu Nikon D800, Nikon Df şi Nikon D5100, folosind o tabletă iPad retina de 9,7″.

De ce Nikon D800, Df, D5100 ?

Nikon D800 este DSLR-ul cu cea mai mare rezoluţie (apr. 2014) care poate răspunde solicitărilor clienţilor (câţi megapixeli) 🙂

Nikon Df este aparatul meu de suflet, are tot ce-i trebuie pentru majoritatea aplicaţiilor.

Nikon D5100 are un raport excelent calitate/preţ, (incredibil de avantajos, doar 1799 lei (aprilie 2014*)). LCD-ul rabatabil îl face foarte comod pentru filmare. Este aparatul pe care îl folosesc la cursuri deoarece dispune de toate facilitățile necesare, inclusiv de ieșire directă AV pentru prezentarea meniurilor și setărilor pe ecran.

*articolul a fost editat pe 3 aprilie 2014.

De ce iPad ?

Tabletele iPad (ca şi telefoanele iPhone) sunt destul de răspândite, în special în rândul utilizatorilor pretenţioşi între care se încadrează o bună parte dintre fotografi. iPad-ul de 9,7″ este o unealtă excelentă pentru prezentarea de imagini, tabletele de 7″ fiind puțin cam mici pentru asta. Rezoluția de 2048×1536 este net superioară modelelor clasice cu 1024×768 pentru un aspect excelent al fotografiilor.

Bineînţeles, se poate folosi o tabletă Android cu ambele sisteme pe care le voi prezenta în continuare, softurile originale Eye-Fi şi Camranger fiind disponibile şi pe aceast sistem de operare.

Wireless

Deoarece majoritatea DSLR-urilor nu au (încă) modul WiFi încorporat, vom avea nevoie de un sistem de transfer wireless între aparat şi tabletă (cablul este prea primitiv şi restrictiv pentru ceea ce dorim).

Am selectat doar două dintre (multele) posibilităţi, cardul Eye-Fi Pro X2 şi sistemul Camranger.

Cardul Eye-Fi Pro X2

Varianta actuală are 16GB la clasa 10, deci este suficient de mare şi de rapid pentru majoritatea situaţiilor.
Este varianta cea mai elegantă pentru un aparat care nu are modul WiFi încorporat şi nici nu are două sloturi de card (cum este cazul lui Nikon D5100, sau chiar Nikon Df), deoarece:

  1. permite stocarea unui număr mare de imagini chiar în format RAW.
  2. se introduce direct în aparat deci nu apar accesorii exterioare acestuia.

Dezavantaje:

  1. costul: ceva mai mare decât pentru un modul WiFi Nikon WU-1 plus 2 carduri Sandisk Extreme 32GB 45mB/s
  2. consumă din bateria aparatului pentru transmisia WiFi, deci ar fi foarte necesară măcar o baterie de rezervă
  3. raza de acţiune este de câţiva metri (să fim sinceri, într-un card format SD avem şi memorie şi modul WiFi, şi antenă – cât de departe am vrea să „bată”).

De ce nu Eye-Fi Mobi ?

Cu toate că e mai scump, modelul Eye-Fi Pro X2 poate fi configurat şi pentru lucrul direct cu un computer, iar pentru fotografierea direct în tabletă (telefon, computer) poate fi setat să nu întrerupă conexiunea wireless.

Alte modele sunt mai adaptate pentru descărcarea automată a imaginilor, deci vor închide conexiunea destul de repede după transfer pentru a economisi bateria aparatului.

În plus, dacă e cazul, Eye-Fi Pro X2 poate transfera şi fişiere RAW (nu recomand, dar e mai bine să avem posibilităţi suplimentare pe care să nu le folosim decât invers).

Eye-Fi Mobi se configurează însă mult mai uşor pentru comunicarea cu telefonul sau tableta, nefiind necesar un computer pentru setările iniţiale.

Camranger

Este un router wireless care se leagă la aparat cu un cablu USB. Folosind softul dedicat, poate:

  1. transmite imaginile în tabletă sau telefon (iOS sau Android) cât şi în computer (Mac sau PC),
  2. comanda la distanţă aparatului, inclusiv cu activare Live-View, focalizare şi modificarea parametrilor de fotografiere
  3. poate automatiza obţinerea de expuneri diferite pentru HDR
  4. realizează seturi de imagini pentru Focus Stacking
  5. bineînţeles, funţionează şi ca intervalometru.

Dat fiind că are o baterie proprie, nu consumă suplimentar pentru transmisie (cu toate că are o rază de acţiune semnificativ mai mare decât un card Eye-Fi).

Poate va apărea în curând şi la F64 🙂

Dezavantaje:

  1. costul (pare cam mare, dar dacă ne folosim de mai multe din capabilităţile sale (nu doar de fotografierea în computer) chiar merită
  2. este un accesoriu extern care se leagă la aparat cu un cablu, deci nu e chiar comod
  3. deoarece aparatul nu va intra în „sleep” duce la un consum crescut de baterii.

Fotografierea:

Conectarea tabletei la reţeaua WiFi

Indiferent de modulul WiFi folosit, va trebui să conectăm tableta la reţeaua generată de acesta pentru a putea recepţiona imaginile. Softul Camranger permite şi conectarea simultană cu tableta la o reţea de Internet şi la cea Camranger, dar eu prefer să fiu conectat la o singură reţea.

 

Utilizare card Eye-Fi Pro X2

Cardul Eye-Fi Pro X2 trebuie cuplat la un computer (folosind de preferinţă cititorul de card inclus în pachet) pentru înregistrare şi configurare. Deci, înainte de prima utilizare cu tableta vom avea nevoie şi de un computer legat la Internet.

Eu prefer modul de lucru „Direct mode” în care nu depind în teren de existenţa unei reţele WiFi. În „Direct mode” cardul generează propria reţea la care ne putem cupla cu tableta.

După cum se vede în imaginea de mai jos, pentru a nu risca întreruperea comunicaţiei între tabletă şi aparat prefer setarea „Forever”.

Pentru recepţionarea imaginilor putem folosi softul Eye-Fi, care este gratuit şi perfect compatibil cu cardul.

Pentru iPad (şi iPhone) există un alt soft compatibil, ShutterSnitch. Este practic etalonul de software pentru fotografierea în tabletă, avantajul lui fiind că este compatibil cu o multitudine de carduri şi dispozitive de tip WiFi. Permite şi supravegherea setărilor cu care au fost făcute imaginile. Nu este gratuit, dar nici prea scump.

În cazul aparatului configurarea este foarte simplă, e suficient să pornim modul Eye-Fi în meniu.

Utilizare Camranger

După cum am spus, pentru Camranger există software compatibil cu iOS (cazul nostru) dar şi cu Android, Mac, PC, deci suntem acoperiţi indiferent de platforma pe care dorim să o utilizăm la shooting-ul respectiv. Toate variantele software sunt gratuite, dar nu pot fi folosite decât după înregistrarea Camranger-ului nostru.

Dacă dorim doar să fotografiem în tabletă (sau computer), după conectarea tabletei la reţeaua Camranger este suficient să ne ocupăm de fotografiat, imaginile vor fi descărcate automat în tabletă. Bineînţeles că pot fi mărite, pentru aprecierea detaliilor şi a clarităţii cadrului.

Am pomenit mai sus o parte din capabilităţile extinse ale Camrangerului, dar acestea nu fac obiectul acestui articol.

Setări aparat

Pentru a putea transmite imaginile către tabletă prin WiFi într-un interval rezonabil de timp, cea mai bună soluţie este fotografierea în format RAW + jpeg şi transmiterea doar a jpeg-urilor. Astfel, RAW-urile rămân pe card pentru prelucrare şi utilizare ulterioară, iar jpeg-urile sunt folosite exclusiv la vizionarea pe tabletă.

Deoarece tabletele (iPad retina) au o rezoluţie a ecranului de aprox. 3MP, orice imagine de o dimensiune mai mare sau egală este suficientă în majoritatea cazurilor.

Astfel, se poate alege o rezoluţie mai mică decât cea nativă a aparatului şi o compresie mai agresivă, în ideea de a micşora dimensiunea (în MB) a fişierelor transmise.

Am testat diversele posibilităţi jpeg oferite de DSLR-urile Nikon (Large, Medium, Small) şi am ajuns la concluzia că varianta optimă este Small (aprox. 25% din rezolutia aparatului) la compresie „Basic”, dimensiunea fiind în general sub 1MB.

Timpul de transmisie prin ambele metode (card Eye-Fi şi Camranger) a fost de aprox. 5-6s din momentul declanşării pâna la afişarea imaginii pe tabletă. Durata este rezonabilă pentru majoritatea utilizărilor.

Avantajul major al sistemelor descrise aici este că aparatul poate fi utilizat în mod normal, transmiterea fişierelor către tabletă nu ne va încurca deloc (mai puţin faptul că bateria se va consuma mai rapid).

Concluzie:

Fotografierea în tabletă ne poate aduce un avantaj în câteva situaţii importante.

Procedura este suficient de simplă, deoarece din ce în ce mai multe aparate au modul WiFi încorporat, iar la majoritatea celorlalte se poate folosi un card Eye-Fi sau similar (ex. Transcend WiFi, dar mai sunt şi altele).

Dat fiind că majoritatea fotografilor folosesc deja tablete (inclusiv pentru prezentarea de portofolii), este un pas mic până la implementarea sistemului descris mai sus.

P.S. – Setup fotografii

Dacă sunteţi interesaţi cum au fost realizate fotografiile folosite mai sus, iluminarea a fost făcută cu un flash Phottix Mitros+* în mod Optical Slave (deci declanşare prin simpatie) la puterea 1/16, declanşat de flash-ul integrat al aparatului în mod manual la 1/32 din putere, lumina vizibilă a flash-ului aparatului fiind suprimată cu un dispozitiv Nikon SG-3IR.

Obiectivul a fost un Nikon 16-85 (nu e nevoie de obiective macro pentru o astfel de imagine) modul de expunere Manual (1/125s, diafragma 16, ISO 200), balans de alb „Flash”.

By Radu Grozescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *