Rezoluţie, pixeli şi megapixeli în fotografia digitală

Chiar şi în mediile tehnice persistă încă o seamă de confuzii între dimensiunea şi rezoluţia imaginilor digitale. De multe ori ni se solicită “imagini la 300 dpi” clientul nerealizând că acesta este o măsură de densitate şi nu spune nimic despre dimensiunea reală a imaginilor digitale.

Spre deosebire de o fotografie clasică, pe hârtie, imaginea digitală nu are dimensiuni fizice uşor de perceput. Despre o fotografie clasică, putem spune ca are, de pildă, 13x18cm sau 20x30cm şi toată lumea ştie despre ce este vorba.

Dar în fotografia digitală nu are nici un înţeles să spunem că avem o imagine de 20x30cm, cum nu are nici un înţeles să spunem că avem o imagine la 300dpi.

Pixelii – elementele ce compun fotografia digitală

Fotografia digitală este compusă din pixeli. Cuvântul provine din “picture elements” şi descrie cele mai mici componente ale imaginii. Deci, pentru o măsurătoare absolută a dimensiunilor unei fotografii digitale vom folosi pixelii. Ex.: o imagine de 3000×2000 de pixeli.

Din păcate, dimensiunile în pixeli nu sunt uşor de perceput pe plan fizic astfel că vom dori să folosim şi alte sisteme de măsură. Aici intervine conceptul de rezoluţie.

Rezoluţia în fotografia digitală

Rezoluţia este de fapt o măsură de tipul densităţii şi se exprimă în pixeli/inch (un inch are 25,4mm), sau, mai rar, în pixeli/cm.

Ex: pentru un tipar de foarte bună calitate vom avea nevoie de imagini la 300 ppi (pixeli pe inch). Uneori, apare notat dpi (dots pe inch) care are aceeaşi semnificaţie dar este ceva mai puţin corect (nu este aici locul în care să intrăm în detalii despre dpi şi ppi, important este că înţelesul este acelaşi în ceea ce priveşte imaginile digitale).

Deci pentru a “măsura” o imagine digitală trebuie fie să folosim dimensiunile în pixeli sau dimensiuni fizice (cm, inch) şi rezoluţia respectivă.

Ex.: o imagine de 3000 x 2000 pixeli ( 6 megapixeli ) are aproximativ:
17 x 25 cm la 300 ppi
20 x 30 cm la 250 ppi
25 x 38 cm la 200 ppi
71 x 105 cm la 72 ppi

Iată de ce nu are sens să folosim pentru fotografia digitală dimensiuni în cm fără rezoluţie, iar rezoluţia fără dimensiunile în cm nu are nici un inteles.

Megapixelii – “esenţa” fotografiei digitale

La inceputul dezvoltării fotografiei digitale, cea mai dificilă problemă cu care s-au confruntat producătorii a fost realizarea captorilor digitali. De aceea, numărul de (milioane de) pixeli care puteau fi realizaţi pe suprafaţa captorului a fost considerat de primă importantă.

Cu timpul, producătorii au observat ca această categorisire a aparatelor, în funcţie de numărul de (mega)pixeli de pe captor a prins foarte bine la public, mai ales datorită faptului ca era ceva uşor de înţeles.

Astfel încât acum majoritatea aparatelor de amatori au inscriptionat cu litere mari, în zone uşor vizibile, numărul de megapixeli, iar acesta a devenit poate cel mai important instrument în marketingul fiecarei noi generaţii de aparate.

Totuşi “megapixelii” nu sunt o măsură absolută nici a calităţii aparatului respectiv, nici mai ales a calităţii imaginilor obţinute cu respectivul aparat, deoarece calitatea imaginilor depinde de mult mai mulţi factori printre care dimensiunea captorului, calitatea obiectivului, procesarea semnalului captorului şi nu în ultimul rând priceperea persoanei care manevreaza aparatul.

În plus, creşterea numărului de megapixeli nu este întotdeauna benefică pentru calitatea imaginii, deoarece “înghesuirea” unui număr mai mare de pixeli pe aceeaşi suprafaţă a captorului duce în general la creşterea “zgomotului” electronic care se poate manifesta în mod supărător sub forma unei “granulaţii” mai ales în umbre şi la utilizarea unor sensibilităţi mai mari.

Mai mult, în lumina celor de mai sus privind dimensiunile imaginilor digitale, vom observa ca o creştere de la 4 megapixeli la 6 megapixeli reprezintă o creştere liniară a imaginii de doar aprox 20%, deci de la 14 x 21cm la 300ppi la 17 x 25cm la 300 ppi.

Pixeli şi pixeli

Ceea ce nu se grăbesc să ne spună producătorii de aparate digitale este că nu toţi pixelii sunt egali din punct de vedere al calităţii, astfel încât o imagine de 6 megapixeli obţinută cu un aparat de clasă profesională este în general net superioară unei imagini de 8 megapixeli obţinută cu o cameră de amatori.

Diferenţa majoră este în acest caz dimensiunea captorului, aparatul profesional având un captor care poate fi de peste 10 ori mai mare deci “pixelii” vor avea o suprafaţă de captare mult mai mare, cu efecte benefice asupra calităţii imaginii.

De câţi “megapixeli” avem nevoie ?

Pentru a răspunde la aceasta întrebare trbuie să precizăm scopul în care va fi folosită fotografia digitală respectivă.

Cu titlu strict orientativ vă oferim următoarele valori.

Megapixeli    Print      Tipar
4        A5 – A4    A5
5        A4        A5 – A4
6        A4 – A3    A4
8        A3        A4 – A3
12        A3 şi peste    A3

Nu uitaţi că în cazul fotografiei digitale cea mai bună calitate se obţine în cazul imaginilor care conţin puţine elemente: portrete, obiecte, macrofotografie.

Cel mai dificil subiect pentru fotografia digitală este peisajul, care conţine un mare număr de elemente, multe din ele la mare depărtare, cum ar fi frunzişul, ramurile copacilor, iarba.

5 thoughts on “Rezoluţie, pixeli şi megapixeli în fotografia digitală

  1. suntonlain

    M-ar interesa informatii despre cum sa folosesc ceea ce am, adica webcamul si celularul.
    Sunt necunoscator in tehnicile de utilizare a dispozitivelor amintite mai sus si m-ar interesa sa fac fotigrafii si filme cu ele.
    Deci, repet, doresc sa folosesc foarte bine webcamul si telefonul mobil ca sa fac fotografii de cat mai buna calitate.

    Reply
    1. Radu Grozescu Post author

      Din păcate, nu am o experienta semnificativă în fotografierea si filmarea cu acest gen de aparatură, dar nu mă îndoiesc de existenta unor bogate resurse în această directie pe Internet.

      Reply
  2. Codrut Bratosin

    “În plus, creşterea numărului de megapixeli nu este întotdeauna benefică pentru calitatea imaginii, deoarece “înghesuirea” unui număr mai mare de pixeli pe aceeaşi suprafaţă a captorului duce în general la creşterea “zgomotului” electronic care se poate manifesta în mod supărător sub forma unei “granulaţii” mai ales în umbre şi la utilizarea unor sensibilităţi mai mari.”

    De acord, pe jumatate. In contextul articolului, paragraful este corect formulat, descrie fenomenul exact, insa trebuie sa definim o alta notiune pentru a fi 100% corecti. Zgomotul individual pe fotodioda creste la o densitate mai mare a acestora, insa mediat pe imagine, se poate inregistra o crestere a calitatii de imagine pentru o densitate mai mare, deoarece zgomotul este reesantionat.

    Cele de mai sus raman valabile atata timp cat “factorul de umplere” al senzorului ramane acelasi. Cu alte cuvinte, un fabricant, pe masura ce creste densitatea de pixeli, trebuie sa utilizeze microlentile din ce in ce mai exact controlate, astfel incat procentul global de spatiu “mort” pe senzor (intre diode) ramane constant sau se micsoreaza, daca doreste sa-si asigure o panta crescatoare a calitatii de imagine, de la o generatie la alta de senzori.

    Ar fi multe de spus despre tendinta globala de marire a rezolutiei pe senzor, atat asupra calitatii de imagine cat si impactul asupra adaptarii sale la obiective insa, pentru scopul articolului, cred ca formularea simpla adoptata este potrivita.

    Reply
    1. Radu Grozescu Post author

      Multumesc mult pentru comentariu. Ceea ce ati spus este foarte corect, poate ar trebui să mai actualizez acest articol care a fost scris acum 4 ani 🙂

      Reply
  3. Pingback: Aparatura pentru fotografia de nunta | nFoto Studio - Fotografie Profesionala

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *